Timpul s-a oprit în loc,
am rămas undeva în copilărie.
Acum un veac de anxietăți,
acum un infinit de iubiri pierdute.
Dacă aș putea pune un breakpoint în viață
și să fac debug cu speranță,
Aș realiza că trăiesc
Cea mai bună viață.

Iar dacă nu, să reiau greșelile,
să le analizez și să le rezolv.
Să preiau buguri însemnate,
să trec prin fiecare funcție a anilor,
să văd ce returnează și de cine e apelată.
Să văd ce parametri are, să pot face deblocare,
de idei și vise cenzurate,
de stres și anxietăți mâncate.

Sursa: arhivă personală

Sau un snapshot al întregii vieți,
să mă întorc și să retrăiesc,
să trec iar prin câțiva ani din viață,
dar cu alte greșeli și altă speranță.
Să-mi amintesc că mă iubesc
și să mă bucur că trăiesc.

Ceasul a repornit,
nu putem face nimic.
Doar să începem să trăim,
aici și acum;
nu în viitor și nu în trecut.
În prezent și atât.

P.S: Trăiți fiecare an, fiecare lună, fiecare zi, fiecare oră, fiecare minut, fiecare secundă, fiecare moment; viața e cea care se întâmplă acum!

Posted in

Lasă un comentariu