Estetica vestică promovează simetria, perfecțiunea și proporțiile ideale. În schimb, cultura japoneză pune accent și pe modul în care imperfecțiunile pot fi valorizate, accentuând frumusețea și unicitatea fiecărei opere artistice.
Spun aceste lucruri pentru că de curând am descoperit un concept japonez care se numește ’’Wabi Sabi’’ și se referă la modul în care putem găsi frumusețea în imperfecțiune. Un exemplu ce înglobează conceptul de ’’Wabi Sabi’’ este ’’Kintsugi’’ (repararea ceramicii sparte cu lac pudrat sau amestecat cu pudră de aur). În cazul Kintsugi spargerea și reparația obiectelor devin părți care nu sunt ascunse, ci chiar prețuite, fiindcă el se reconstruiește păstrând farmecul aspectelor imperfecte.
Deși poate noi, cei din cultura vestică, putem găsi chiar ciudată această idee, japonezii se pare că reușesc să pună preț nu doar pe un ideal de perfecțiune în artă, ci și pe imperfecțiune.
Ce putem extrage de aici?
Felul în care am fost crescuți, ne-a determinat să ne centrăm pe a fi perfecți în fiecare aspect – de la job, la relațiile cu ceilalți, la planul academic. În acest mod, am ajuns, evident, să avem și multe probleme psihologice, fiindcă fuga noastră după perfecțiune ne-a îndepărtat din a aprecia ceea ce contează cu adevărat – viața exact așa cum este ea și anume – imperfectă.
Am uitat, de fapt, că fiecare greșeală ne-a ajutat să avansăm prin lecția pe care ne-a oferit-o. Succesul a fost obținut prin eșecuri repetate. Trecutul și rănile acumulate, au contribuit la evoluția noastră, chiar dacă pe moment au fost dureroase.
Deși poate am fost obișnuiți cu ideea de viață perfectă, realitatea ne-a demonstrat că viața nu este menită să fie ușoară. Nu venim pe lume cu un tichet numit ’’fericire constantă’’, ci suntem aici ca să evoluăm. Adesea, această evoluția presupune suișuri și coborâșuri și uneori poate chiar obstacole care ne obligă să luăm totul de la capăt pentru a deveni mai buni.
Nu vi se pare interesant cum oamenii pe care îi valorizăm cel mai mult pentru înțelepciunea lor sunt cei care au trecut prin multe încercări, acumulând lecții prețioase?
Acest lucru ne arată că nu este nevoie să fie totul perfect pentru ca noi să avem o viață îndeajuns de bună. Uneori e destul să riscăm și să pierdem. Sa cădem și să ne ridicăm. Să încercăm și să eșuăm, dar în tot acest timp să ne dăm voie să devenim cea mai bună versiune a noastră (pentru că o viață perfectă nu ne-ar permite să creștem).
Viața nu e doar despre versiuni ale oamenilor trase la indigo, despre simetrie și perfecțiune, ci și despre momentele în care nu am reușit, nu am primit ce voiam, am plâns din când în când, ne-am certat cu prietenii și am avut o zi mai proastă (sau am pierdut oameni la care țineam extrem de mult). E o combinație dintre lucruri frumoase, lucruri grele și experiențe umane care ne fac să devenim oameni mai buni.
După cum spunea și Cheryl Strayed (una dintre scriitoarele mele preferate):
’’Life will always be hard, but life will also be beautiful.’’ (’’Viața va fi mereu grea, însă viața va fi mereu frumoasă.’’)
Exact așa văd și eu viața. Chiar și când ne e greu, chiar și când se întâmplă lucruri care ne rănesc sau ne fac să ne întrebăm de ce e nevoie să suferim atât de mult, întotdeauna putem vedea luminița de la capătul tunelului și ne putem ridica iar și iar. Deși credem că suntem singuri cu ceva ce nu putem ridica, întotdeuna putem găsi o cale să ridicăm ’’acel lucru’’ și să ne ridicăm. Oricât de imperfect e drumul, întotdeauna merită să apreciem călătoria și să găsim frumusețea chiar și în lucrurile pe care niciodată nu ne-am fi gândit că am putea să le vedem frumoase.
Vrei să afli mai multe? Îți recomand următoarele resurse:
- Un articol în română despre Wabi Sabi scris de terapeuta mea, Veronica Bogorin: https://plindeviata2015.blogspot.com/2020/07/wabi-sabi.html
- Un filmuleț despre istoria Wabi Sabi:
Susține Mișcarea Ceva Diferit!
Dacă acest articol te-a mișcat,
Dă-l mai departe,
Să fie și altul inspirat!
Cu drag, Echipa Ceva Diferit ❤
#CevaDiferit 
Lasă un comentariu