Introducere 

Adesea ne este foarte ușor să fim înțelegători, buni și răbdători cu prietenii noștri atunci când trec prin momente dificile. Totuși, când vine vorba de noi, lucrurile se schimbă radical. Devenim critici, duri și chiar răutăcioși fără să ne dăm seama cât de mult ne poate răni acest lucru. Astăzi vom vorbi despre auto-compasiune și despre cum ne poate ajuta să fim mai blânzi cu noi înșine pe termen lung.  

Beneficiile auto-compasiunii 

Auto-compasiunea ne poate ajuta în relațiile cu cei apropiați, fiindcă atunci când reușim să fim mai buni, blânzi și mai înțelegători cu noi înșine, putem face același lucru și cu cei din jur. Ne va fi mult mai ușor să îi iertăm pe alții pentru greșelile lor și să fim mai îngăduitori dacă ne oferim același lucru nouă. În plus, studiile din psihologie au arătat că persoanele care practică auto-compasiunea au relații mai bune cu cei din jur, se simt mai împliniți și sunt mai puțin critici cu propria persoană.

Ce este auto-compasiunea?  

Auto-compasiunea presupune să ne tratăm pe noi înșine cu grijă și blândețe, exact așa cum am trata un prieten bun care trece printr-o perioadă dificilă. Practicând auto-compasiunea putem ajunge să fim blânzi și răbdători cu noi, să ne dăm voie  să greșim și să ne iubim necondiționat atunci când simțim multă suferință. Cercetătoarea Kristin Neff ne arată că auto-compasiunea are 3 elemente: 

• Blândețea față de sine: atunci când facem greșeli, cel mai adesea suntem duri și critici cu noi; în schimb, dacă avem o atitudine mai blândă, putem deveni acea persoană care ne încurajează și ne susține necondiționat, chiar și când dăm de greu, fiindcă înțelegem că este în regulă chiar și dacă facem lucrurile mai puțin perfect;

• Umanitatea comună: cu toții suntem oameni și trecem prin momente dificile, simțind multă durere și suferință; umanitatea comună ne ajută să ne reconectăm cu experiența umană împărtășită, deoarece orice durere pe care noi o simțim la un moment dat este cu siguranță aceiași durere pe care o simt și alții; acestă idee ne poate pune lucrurile în perspectivă și ne poate motiva să fim mai empatici și înțelegători cu oamenii din jur, dar și cu noi înșine; 

• Mindfulness: are legătură cu a fi în contact cu momentul prezent, fără să ne dorim să ne detașăm de experiența noastră sau să o evităm; observându-ne gândurile și emoțiile și rămânănd în contact cu ele, mindfulness ne ajută să ne conectăm cu experiența suferinței fără să o evităm, dar și fără să ne identificăm cu gândurile și emoțiile, doar să le privim ca un observator care privește niște frunze pe un râu. 

Mituri despre auto-compasiune 

Deși auto-compasiunea poate fi o alternativă sănătoasă pentru noi, multe persoane consideră că dacă devin mai puțin critice își vor pierde motivația sau nu vor reuși să facă ce și-au propus la cel mai înalt standard. Acest lucru a fost infirmat de studiile din psihologie, deoarece auto-compasiunea ne ajută să fim blânzi și buni cu noi înșine, dar și să ne menținem motivația pe termen lung. Mai jos puteți găsi câteva dintre cele mai comune mituri legate de auto-compasiune:  

,,Dacă îmi ofer auto-compasiune, îmi plâng de milă.’’ 

Auto-compasiunea nu presupune a ne plânge de milă, ci dimpotrivă, a recunoaște că viața este dificilă pentru toți oamenii la un moment dat. Astfel, reușim să punem lucrurile în perspectivă, reamintindu-ne că toți oamenii suferă din când în când, fără să exagerăm suferința pe care noi o simțim și să ne păstrăm recunoștința pentru lucrurile pe care le avem.  

,,Auto-comapasiunea e pentru cei slabi. Eu îmi doresc să fiu puternic.’’ 

O altă idee greșită este legată de faptul că oamenii care își oferă auto-compasiune sunt slabi. Acest lucru nu este adevărat, deoarece cercetările arată că persoanele care au auto-compasiune ridicată fac față mult mai ușor divorțului, traumelor sau chiar durerii cronice. Auto-compasiunea ne ajută să ne găsim resursele interioare pentru a merge mai departe și a face față evenimentelor negative pe care le trăim.   

,,Dacă îmi voi oferi auto-compasiune și voi deveni mai puțin critic nu voi ajunge niciodată acolo unde îmi doresc.’’ 

Multe persoane cred că a ne critica pe noi în mod constant este un lucru care ne ajută să rămânem motivați. Dimpotrivă, vocea critică ne poate crește frica de eșec și chiar să ne scadă încrederea în forțele proprii pe termen lung. Cercetările arată că auto-compasiunea este însoțiță de asumarea responsabilității pentru greșelile pe care le facem și că e mult mai probabil să ne cerem iertare atunci când le facem rău altora dacă avem un nivel ridicat de auto-compasiune. 

Pune și tu în practică! 

Întrebarea cheie atunci când vine vorba de practicarea auto-compasiunii este următoarea – ,,de ce am nevoie în acest moment?’’. Ar ajuta să iți iei o pauză de câteva minute și să încerci să răspunzi la această întrebare. Apoi, îți poți adresa o nouă întrebare și anume – ,,cum îmi pot îndeplini nevoia?’’. După ce reușești să reflectezi la aceste două idei, începi să faci câțiva pași în a te înțelege mai bine pe tine, dar și a-ți îndeplini nevoile pe care adesea e ușor să le ignori datorită unei vieți agitate. De asemenea, un alt mod prin care poți practica auto-compasiunea este prin a înțelege mai bine valorile pe care le ai (acea parte din tine care este la fel ca o busolă ce te ghidează în direcția în care îți dorești să mergi) și să încerci să îți trăiești viața cât mai aproape de aceste valori pentru a fi fericit, dar și împăcat cu tine pe termen lung. 

De asemenea, cu cât reușești să îți oferi mai multă compasiune și blândețe față de greșelile pe care le-ai făcut, cu atât vei deveni o persoană care le poate oferi mai ușor același lucru celor din jur fără a aduna resentimente. Vei deveni o persoană mai echilibrată emoțional și care ia decizii mult mai conștiente în relații. 

Vrei să afli mai multe? 

Acest articol a fost inspirat de propria experiență cu practicarea auto-compasiunii, dar și citind cartea cercetătoarei Kristin Neff. Dacă îți dorești să afli mai multe îți recomandăm următoarele resurse:

• Cărți

• Articole științifice:

Bluth, K., & Neff, K. D. (2018). New frontiers in understanding the benefits of self-compassion. Self and Identity, 17(6), 605-608.

Germer, C. K., & Neff, K. D. (2013). Self‐compassion in clinical practice. Journal of clinical psychology, 69(8), 856-867.

Neff, K. D., & Vonk, R. (2009). Self‐compassion versus global self‐esteem: Two different ways of relating to oneself. Journal of personality, 77(1), 23-50.

Neff, K. D., & Dahm, K. A. (2015). Self-compassion: What it is, what it does, and how it relates to mindfulness. In Handbook of mindfulness and self-regulation (pp. 121-137). Springer, New York, NY.

• Exerciții de auto-compasiune de pe site-ul oficial al cercetătoarei Kristin Neff: https://self-compassion.org/category/exercises/#exercises

Susține Mișcarea Ceva Diferit! 

Dacă acest articol te-a mișcat,

Dă-l mai departe,

Să fie și altul ajutat!

Cu drag, Echipa Ceva Diferit! ❤